UMF

Istoric

Învăţământul superior din Cluj datează din anul 1581.

Viaţa universitară s-a dezvoltat treptat, conturându-se diferite domenii şi specialităţi de studiu. În rândul acestora, un loc important l-a avut medicina. Astfel, în 1775 a fost înfiinţată „Şcoala medico-chirurgicală" din Cluj. Aici a fost profesor cunoscutul oculist Ioan Piuariu-Molnar. În 1816, şcoala medico-chirurgicală s-a transformat în „Liceul medico-chirurgical".

Facultatea maghiară de Medicină a fost fondată chiar de la începutul existenţei Universităţii „Ferencz Jozsef" din Cluj, adică în 1872. În perioada 1888-1901 au fost construite clinicile şi institutele Facultăţii, situate pe strada Mikó – în prezent denumită strada Clinicilor. Printre profesorii cei mai importanţi ai acestei Facultăţi au fost: Zsigmond Purjesz, Miklos Jancso, Károly Lechner, Tamás Marschalko, Jozsef Brandt, Istvan Apáthy, György Hintz, Zsigmond Jakabházy.

Imediat după Marea Unire a Transilvaniei cu România, în învăţământul superior de medicină şi farmacie din Cluj a avut loc o transformare notabilă. În 1919 a fost întemeiată Facultatea românească de Medicină, ca parte componentă a Universităţii „Daciei Superioare". Primul decan şi organizator al Facultăţii a fost Iuliu Haţieganu, care ulterior a fost „Magnificus Rector" al acestei Universităţi. Datorită iniţiativei sale, au fost create noi discipline, precum: semiologia medicală, radiologia, stomatologia şi istoria medicinii, care au fost premiere în învăţământul medical românesc. Prestigiul Facultăţii a fost asigurat încă de la început de remarcabilii profesori români: Victor Babeş, Constantin Levaditi, Ştefan Gh. Nicolau şi Nicolae Minovici, ca şi de celebrii profesori francezi: Jules Guiart, René Jeannel etc. Alături de maeştrii amintiţi, din prima generaţie de profesori ai Facultăţii au făcut parte profesorii de renume: Iuliu Moldovan, Victor Papilian, Titu Vasiliu, Ioan Drăgoiu, Dimitie Negru, Iacob Iacobovici, Constantin Ureche, Ion Minea, Cristea Grigoriu, Dumitru Michail, Coriolan Tătaru, Titu Gane, Ion Predescu-Rion ş. a. De asemenea, Gheorghe Bilaşcu a fondat la Cluj prima disciplină de stomatologie din România. În cadrul Facultăţii de Medicină din Cluj a existat în perioada 1919-1934 şi o importantă secţie de farmacie, al cărei fondator şi conducător a fost Gheorghe Pamfil. Trebuie subliniat sprijinul pe care l-au dat unii profesori ai Facultăţii de Ştiinţă din Cluj, printre care Emil Racoviţă, Alexandru Borza, Ion Grinţescu, Adriano Ostrogovich, Gheorghe Spacu şi Gheorghe Dima.

 

În al doilea deceniu interbelic şi în timpul refugiului Facultăţii la Sibiu (1940-1945) s-au afirmat profesorii: Ioan Goia, Leon Daniello, Ion Gavrilă, Marius Sturza, care a fondat prima disciplină de balneologie pe plan naţional, Emil Ţeposu, Alexandru Pop, Ioan Aleman, Valeriu Bologa, Grigore Benetato, Ion Manta, Constantin Velluda etc. În 1938 a fost inaugurat „Palatul Clinicilor Universitare" din Cluj.

Istoria învăţământului clujean de medicină şi farmacie a înregistrat o cotitură în 1948, prin desprinderea sa de Universitatea din Cluj şi întemeierea Institutului Medico-Farmaceutic (I.M.F. Cluj). Acesta a avut la început cinci facultăţi: medicina generală, pediatria, stomatologia, farmacia şi igiena (care a existat numai un deceniu). Cea mai mare pondere a avut-o Facultatea de Medicină. Aici şi-au desfăşurat cariera celebrii profesori: Octavian Fodor, Aurel Moga, Ion Chiricuţă, Aurel Nana, Rodica Dascălu, Ion Baciu, Ion Albu, Victor Preda, Gheorghe Badenski, Rubin Popa, Gheorghe Badea ş. a. Învăţământul de pediatrie a fost ilustrat de profesorii: Axente Iancu, Iuliana Ţârlea, Aurel Chişu, Eugenia Mihalca etc. La Facultatea de Stomatologie au activat cunoscuţii profesori: Vasile Vasilescu, Cornel Opriş, Iosif Baba ş. a. Facultatea de Farmacie l-a avut ca prim decan şi organizator pe Erwin Popper. Alţi profesori importanţi au fost: Teodor Goina, Vigil Galea, Ioan Simiti, Victor Ciocănelea etc.
Începând din 1990, istoria Şcolii Clujene de Medicină şi Farmacie a înregistrat o dezvoltare rapidă şi consistentă. În acel an vechea denumire de I. M. F. a fost schimbată în Universitate de Medicină şi Farmacie. Numele simbol al lui Iuliu Haţieganu a fost pus pe frontispiciul U.M.F. în 1992.

 

Conf. Dr. Cristian Bârsu

Istoria Medicinei

Calendar evenimente